duminică, 29 iulie 2012

În nopţile în care luna lipseşte


Ocup puţină libertate.
Am sufletul îngust
şi câteodată,
îmi izbesc rana
de toate cerurile imaginare.

Gândul mi-e mereu sus,
sub nori întinaţi,
ce odinioară păreau predictibili.

E ca şi cum, 
îmi muşcă un câine 
din suflet.


Un comentariu:

  1. al meu gând e mereu liber...însă mult prea departe de pământul pe care mă simt înlănțuită...
    mereu îți regăsesc gândurile printre ale mele...

    RăspundețiȘtergere