duminică, 21 octombrie 2012
"Simple like a mountain is simple"
Am început să adorm mai greu decât vin visele.
Şi-a început să se străcoare iar acea slăbiciune indispensabilă de piele şi de suflet.
Sfârşesc fiecare zi observând că sunt exact cine am crezut că sunt:
-Aceeaşi idee a unei nenorocite insatisfacţii.
Nu ştiu cum să mă inlocuiesc.
Şi nici cum să rup din ceilalţi ca să mă peticesc pe mine.
Nu e vina mea ca înteleg totul numai după ce pierd.
Şi că iubesc mereu, exact ce nu am.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da, nu e vina noastra..vb la plural ca nu am cum sa nu recunosc ca am momente cand ma regasesc in cuvintele acestea
RăspundețiȘtergere